Alocările financiare pe măsurile din Pilonul II
In cadrul interviului acordat AGERPRES, Adrian Oros, ministrul agriculturii, a vorbit si despre alocările financiare pe măsurile din Pilonul II
“Nu avem încă cifrele finale, pentru că trebuie să le discutăm şi cu asociaţiile. Din ce avem până în prezent, pe măsura 10 „Mediu şi climă” vor fi aproximativ 20 de milioane de euro, pentru Agricultura Ecologică aproximativ 120 de milioane de euro. Sunt plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi vom merge în primul rând pe zona montană, cu aproape 70 de milioane de euro. Vom merge şi pe măsurile care au avut succes şi care ar putea acoperi acele nevoi pentru a corecta deficitul.
Măsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole, am splitat-o în mai multe pe sectorul vegetal şi zootehnic. Pentru investiţii în procesare şi condiţionare în fermă, integrarea în fermă, vor fi alocate în jur de 100 de milioane de euro, pentru investiţii în exploataţii agricole pe legumicultură şi aici mă refer la sere şi solarii – tot 100 de milioane de euro, pentru investiţii în exploataţii în zootehnie – circa 200 de milioane, iar pentru zootehnie în zona montană – 90 de milioane de euro. Avem şi investiţiile privind achiziţiile simple şi echipamente în ferme cam 100 de milioane, investiţii privind procesarea şi condiţionarea legumelor 50 de milioane. Teoretic, pe cei doi ani, 2021-2022, avem pentru legume în sere şi solarii, depozitare şi procesare, circa 150 de milioane de euro. De asemenea, vrem să continuăm şi cu investiţii în exploataţii pomicole, pentru că a fost un program supra-contractat şi unul de succes şi vom aloca aproximativ 110-115 milioane de euro.
Există şi măsura 4.2 „Investiţii în marketingul produselor agricole”– alta decât procesarea în fermă, prin care se poate face depozitare şi procesare şi de către cei care nu au producţie primară. De exemplu, dacă vor să îşi facă o făbricuţă mică de lapte cei din zona Vatra Dornei, să îşi facă ei în primul rând, nu altcineva. Discuţia pe care am avut-o mai ales cu cei din zona montană, în general cu cei mici, a fost să îşi facă ei partea de depozitare şi procesare, prin cooperative. Nu există altă soluţie pentru cei mici. Dacă îşi face altcineva, în afară de ei, sunt două pericole mari: tot timpul o să-i condiţioneze la preţ şi există pericolul ca acea făbricuţă mică să fie preluată de un operator mare, care va avea la un moment dat monopolul. Dacă este a lor, ei fiind crescători de vaci de lapte, niciodată nu o să vrea să vândă şi o să îşi facă tot ei depozitarea şi procesarea. Altă formă realistă de a-i ajuta nu există.
Le-am dat şi alte argument în plus: dacă unul vrea să îşi facă depozitare-procesare, singur, înseamnă că este mai mare, nu prea are nevoie, dar primeşte 50% din fonduri. În momentul în care eşti în cooperativă, primeşti 70%, iar dacă eşti şi în zona montană, mai ai încă 10%. 80% pentru o cooperativă în zona montană, mai mult nu se poate, iar cei 20% rămaşi îi pui de la mai mulţi, plus că îţi faci o făbricuţă care să te servească pe tine, fără acel pericol că o să-ţi dicteze cineva preţul. Altfel îţi gestionezi business-ul când ai şi depozitare şi procesare, când ai doar producţia primară depinzi de acela care procesează, de comerciant.”
Vorbim despre sume de “aproximativ 130-140 de milioane euro, în jur de 80 de milioane de euro la nivel naţional şi 30 de milioane pentru zona montană. De asemenea, am alocat o sumă de 25 de milioane de euro pentru investiţii în culturi proteice ca să vedem cum o acceptă fermierii. Există o strategie a UE pentru a creşte independenţa proteică a Europei, deoarece foarte multă proteină este adusă din SUA şi America de Sud. Noi, pe de o parte, cultivăm doar soia nemodificată genetic, în schimb importăm la greu şroturi de soia, modificate genetic. Dacă tot există strategia aceasta, haideţi să vedem cum ar merge şi la noi. Poate unii fermieri vor vrea să cultive soia, să o şi proceseze dacă dăm bani europeni, pentru că dăm foarte mulţi bani pe importurile de şroturi de soia.
În continuare vom da şi programului LEADER partea lui, între 50 şi 70 de milioane de euro, repet sunt nişte limite pentru că va trebui să le discutăm cu fiecare în parte. Pe bunăstare, la porc şi pasăre, vom aloca în jur de 250 de milioane de euro, iar pe măsura 17.1 privind asigurările – 10-15 milioane de euro. Noi ne-am uitat de-a lungul timpului cum s-au consumat banii şi în funcţie de acest lucru i-am împărţit. Cam acestea sunt fondurile de tranziţie”, a spus Adrian Oros, citat de AGERPRES
